Multi spun ca vorbitul in public este dificil. Altii au oroare de asta, iar altii pur si simplu o fac fara sa mai zica nimic.
De mult voiam sa scriu articolul asta prin care sa relatez ce inseamna experienta vorbitului in public pentru mine.

Ce se intampla in prezent?

Particip ca speaker si ca moderator la o sumedenie de evenimente cu specific IT, unele de o avengura cel putin impresionanta.
Sunt parte din comunitati formate din oameni extraordinari, am legat prietenii cu multi dintre ei, sunt intotdeauna incurajat sa continui, ma incarc pozitiv de fiecare data cand fac asta, iar prezentarile mele ies din ce in ce mai bine. Culmea, cu din ce in ce mai putin efort.

Prezentarile mele se bazeaza pe ceea ce am regasit eu interesant si entuziasmant in subiectul prezentat. Cum din joaca si curiozitate am ajuns sa il controlez intr-o maniera profesionista si cat de bine este sa gresesti si sa te bucuri de asta.

Iata cateva poze de la evenimentele la care am vorbit.

Trebuie sa recunosc ca nu am facut niciodata o retrospectiva a tuturor evenimentelor la care am fost, iar cautand putin in poze am un sentiment foarte fain de mandrie, combinat cu un tremur de bucurie.

Dar, cum a inceput totul?

Intotdeauna mi-a placut sa ies din asa numita “zona de confort” si sa nu ma gandesc prea mult cum sa abordez noi activitati, iar vorbitul la evenimente a venit fix in aceeasi maniera.

Totul incepe de prin 2015, pe cand un cunoscut postase despre intalnirea lunara a celor pasionati de WordPress din Bucuresti. Am fost prezent la una din intalniri, iar ca si ceilalti, am primit incurajari sa prezentam in cadrul evenimentelor urmatoare subiecte de care suntem interesati.

Atunci, nebunia din mine a preluat controlul si fara sa stiu despre ce as putea vorbi, m-am dus direct la organizator si i-am spus ca vreau ca pentru urmatorul eveniment sa tin eu un discurs.
Bineinteles ca m-a intrebat despre ce vreau sa vorbesc, iar atunci mintea mea, din frica, a gasit un subiect si l-a propus. Spre surprinderea mea, m-am descurcat (in sensul ca nu m-am blocat total), iar recunostinta primita dupa eveniment a fost pe masura.

Ulterior, cu aceeasi nebunie, m-am trezit intr-o zi in birou ca ma uitam pe net sa vad ce conferinte de IT urmeaza sa se intample in Romania. Spontan, am luat-o pe prima si am sunat. La fel ca si prima data fara nici un subiect in cap.
Intrebat despre ce voi vorbi, adrenalina m-a facut sa imi vina spontan o idee, iar pentru ca am dat de un nebun mai mare ca mine la capatul celalalt al firului, ideea fost si acceptata.

Prima mea conferinta oficiala – Codecamp Iasi, Aprilie 2016.
Nu o sa iti spun cum a iesit. Poate doar atat, ma bucur ca nu m-am blocat.

Ce zici, am prins gustul?

Oho, nu ma mai satur!

Dar ca sa fiu sincer, dupa Codecamp Iasi am crezut ca asa ceva nu e de mine. Ca totul este o cacealma si ca daca vreau sa vorbesc despre ceva, nu este de ajuns sa transmit ce inseamna lucrul acela pentru mine, ci am nevoie de slide-uri frumos colorate, eventual animate, care sa arate cat de mult m-am pregatit eu pentru acel eveniment. Iar formalizarea asta m-a omorat pana in Noiembrie 2017.
Ca sa intelegi. Prezentarea a iesit bine, cu feedback foarte bun din partea audientei, dar din dorinta mea idioata de a fi vesnic nemultumit de ce am facut, am ajuns sa simt ca de fapt a iesit un rahat si sa uit tot feedback-ul fain ce a venit imediat dupa prezentare.

Septembrie 2017, Cluj – After party Codecamp.
Acelasi nebun care mi-a acceptat prezentarea la Iasi ma intreaba de ce nu am mai aplicat si la prezentarile lor de dupa evenimentul la care am participat. Incep eu sa ma plang acolo, ca doar la asta ma pricep colosal de bine, iar el intra in joc si ma convinge (deloc greu) sa aplic la urmatoarele prezentari, pentru ca ce a vazut la Iasi l-a facut sa creada ca am potential.

De acolo, fir intins. Doar ce am vorbit la cea de a 21-a prezentare din viata mea. Si ce tare a fost!

De la unele conferinte am primit mail-uri de la participanti ca s-au apucat de IoT. Inspirati de simplitatea cu care am abordat eu domeniul, s-au lasat sa se joace, fara griji, iar cineva mi-a multumit ca si-a regasit relatia cu fiul lui dupa una din prezentarile mele.

Altii au demarat proiecte noi, incurajati de faptul ca un tampit a fost destul de nebun cat sa stea luni de zile si sa reincerce ceva, ca sa inteleaga lucruri ce in mod normal pot fi facute in cateva minute.

Altii mi-au oferit mie parerile lor si m-au ajutat sa simplific lucruri care atunci presupuneau mai mult efort.

Iar eu, am simtit ca ofer si eu comunitatilor ceva in schimbul cunostintelor gratuite pe care le-am accesat in atat de multi ani de cand invat IT.

Cea mai tare?

WordCamp Europe, Berlin 2019. Am moderat o sesiune de Sharing is Caring, in cadrul celei mai mari conferinte de WordPress de pana acum.

Au fost acolo oameni din peste 24 de tari diferite (nu toti prezenti la sesiunea mea). S-a vorbit exclusiv in engleza, iar in ciuda unei sfere atat de mari de diferente culturale, oamenii s-au conectat si au colaborat activ la discutie, impartind cele mai bune experiente cu cei prezenti.

Directii?

Am fost intrebat de curand ce vreau eu sa obtin, facand lucrurile astea. Cui ii pasa?

Ma regasesc total atunci cand le prezint oamenilor lucruri care imi plac, aratandu-le experienta mea, frustrarile pe care le-am depasit (sau nu), greselile pe care le-am facut si bucuriile pe care le-am trait atunci cand am reusit sa inteleg si sa obtin rezultate.

Stau intre oameni faini din sfera mea de interes, discutam si impartim povesti si opinii, iar impreuna ne inspiram unii pe altii.

Simt ca apartin si ca valorile mele sunt luate in considerare. Iar astea sunt motivele pentru care vreau sa fac asta in continuare.

Concluzii

Nu am mentionat asta, dar vreau sa reflectezi putin la introducerea articolului.

Multi spun ca vorbitul in public este dificil. Altii au oroare de asta, iar altii pur si simplu o fac fara sa mai zica nimic.

Aici am cateva mentiuni secrete de scris.

Una, vorbitul in public este dificil, la inceput.

La fel ca mersul in doua picioare, la inceput cand incepi sa faci pasi, este dificil.
Si pentru mine a fost greu sa incep sa vorbesc, sa ma uit in ochii audientei si sa duc pana la capat lucrurile. Acum imi este la fel de dificil sa fac asta, pe cat de dificil iti este tie sa mergi in doua picioare sau sa bei un pahar cu apa.

Altii au oroare de asta.

Mai presus de atat eu m-am si frustrat atat de tare incat aproape mi-am jurat ca nici macar nu am sa mai incerc.
Vorba aia cu “Cine s-a fript cu cioarba, sufla si iaurt”, TREBUIE (si nu spun des asta) sa nu se aplice intr-un proces de genul asta.
Alege doar sa iti fii recunoscator ca ai incercat si sa fi mandru ca ai dus la sfarsit lucrurile. Asta m-a ajutat pe mine.

…iar altii pur si simplu o fac fara sa mai zica nimic.

Asta nu inseamna ca nu ai emotii atunci cand trebuie sa incepi sa prezinti ceva. Celor care li se pare natural sa vorbesca in public insemna ca au avut macar odata ocazia sa faca asta fiind relaxati si au inteles ca naturaletea actului contribuie la o prezentare de succes.

Eu personal inca am temeri inainte de prezentarile mele. Sunt emotionat, speriat si cateodata devin o diva cu care greu te intelegi. Imi sunt de ajuns primele 30 de secunde de dupa inceperea sesiunii sa uit de orice frica si sa ma simt ca pestele in apa.

Ma bucur ca am fost suficient de nebun incat sa nu ascult nimic din jurul meu si sa demarez actiunea de a-mi anunta dorinta de a vorbi la evenimente.

Ma bucur ca nu mi-am sabotat intuitia si ca am propus subiectele initiale “din burta”, iar asta mi-a oferit oportunitatea de a accesa o lumea atat de frumoasa.

Chiar daca unele evenimente nu ies pe masura asteptarilor mele, am invatat sa privesc cu respect experienta traita si sa aleg sa invat proactiv din ceea ce numesc eu greseli sau din feedback-ul primit din partea celorlalti.

Iar cel mai important, nu ma feresc sa gresesc, chiar daca se intampla sa fac asta in public, si nu uit sa ma joc si sa glumesc cat de mult pot. Am observat ca daca eu ca speaker ma simt bine pe scena, si audienta mea se simte bine odata cu mine.

Iar atunci cand gresesti si esti natural, omul din audienta, care te priveste, intelege ca tu nu esti o persoana rigida al carui statut nu poate fi atins. Ci ca lucrurile se invata din experiente multiple si muuuuuuuuulte greseli, iar perfectionarea vine odata cu indarjirea ta de a incerca din rasputeri sa atingi rezultatul.
Si, cine stie? Poate asa il inspiri sa vorbeasca si el despre ceva ce ii face placere, iar astfel se mai naste un speaker care sa inspire la randul lui.

Tu ce crezi? Lasa-mi un comentariu, ca tare-s curios.

Join the Conversation

4 Comments

  1. Super articol!
    Alex, sunt mandru ca te-am cunoscut si sunt sigur ca viata iti rezerva in continuare ceva super frumos!
    Te bucuri de viata asa cum ar trebui sa ne bucuram toti. De ce nu facem acest lucur? Pentru ca nu am avut inca, acel curaj de a merge mai departe, de a iesi din bula noastra protectoare si de a incerca sa gustam viata din plin, asa cum este ea.
    Multi suntem constructori. Folosim aceleasi instrumente pentru a ne construi zilnic acelasi tip de viata.
    Tu esti un invoator. Folosesti noi instrumente pentru ca zilnic sa iti provoci spiritul catre ceva nou, catre evolutie.

    Bravo!

  2. DIY de la CodeCamp Timisoara 2019 a fost super fain si chill 😀 Pleci cu o senzatie ft. faina 😀 uau am facut asta, uau! Alex e ft. chill si sincer. Te incrajeaza la fiecare pas:D Nu exista intrebari tampite, poti sa intrebi orice linistit! Daca nu aveti nici un habar despre IoT si vreti sa va faceti o parere despre, mergeti la un workshop cu Alex! iar daca sunteti familiari cu subiectul si mai bine, Alex va va raspunde foarte deshis la intrebari si va povesti despre “problemele” care le-a intampinat! Merita la maxim!
    Ms Alex! Chiar a fost pt mine un moment de UAUUUUUU workshopul 🙂

  3. Hei! Felicitări pentru ce ai realizat, ești inspirațional! Și stilul de scris e foarte mișto, ma regăsesc in ce scrii.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *